Autori: ing. Cristian CETĂŢEANU – TERMO SERVICE 2000 SRL

ing. Florin CETĂŢEANU – TERMO SERVICE 2000 SRL

În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 695 din 12 ocotmbrie 2007 a apărut Ordinul comun nr. 691/1459/288 al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor, al ministrului economiei și finanțelor și al ministrului internelor și reformei administrative pentru aprobarea Normelor metodologice privind performanţa energetică a clădirilor [1].

În ANEXA la Normele metodologice privind performanţa energetică a clădirilor [1] este specificat:

Art. 1. — Prezentele norme metodologice, denumite în continuare norme metodologice, sunt elaborate în aplicarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor şi reglementează cu privire la:

  1. a) cerinţele de performanţă energetică a clădirilor;
  2. b) auditul energetic şi certificatul de performanţă energetică a clădirilor;
  3. c) inspecţia energetică a cazanelor, a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire;
  4. d) inspecţia energetică a sistemelor de climatizare.

Art. 2. — În cuprinsul prezentelor norme metodologice, prin clădire se înţelege categoriile de clădiri definite la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 372/2005, inclusiv instalaţiile aferente acestora.”

Legea 372/2005, apărută în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1144 din 19 decembrie 2005 [2], transpune integral în legislaţia naţională prevederile Directivei nr. 2002/91/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) L001 din 4 ianuarie 2003, pag. 0065-0071 [3].

În cele ce urmează ne vom ocupa numai de capitolul VIII al acestei legi [2] şi anume „Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire” şi, din acest capitol, doar de partea referitoare la inspecţia cazanelor.

În majoritatea ţărilor europene, la ora actuală nu există obligativitatea verificării periodice a cazanelor –  de ex. Estonia (cf. [4] – raport P017 – pag. 2), Franţa (cf. [4] – raport P028 – pag. 3), Polonia (cf. [4] – raport P016 – pag. 2), Ungaria (cf. [4] – raport P013 – pag. 3) etc. Capitolul VIII al [3] vine să suplinească această lipsă. Ţările Comunităţii Europene trebuie să introducă în legislaţia proprie obligativitatea verificării/inspecţiei periodice a cazanelor.

Dar există şi ţări în care verificarea cazanelor se făcea anterior apariţiei [3], iar inspecţia se face mult mai riguros decât prevede cap. VIII al Directivei. Aceste ţări se conduc în continuare după legislaţia proprie în ceea ce priveşte inspecţia cazanelor: ex: Austria (cf. [4] – raport P036 – pag. 3), Germania (cf. [4] – raport P021 – pag. 3), Italia (cf. [4] – raport P043 – pag. 5), Spania (cf. [5] – pag. 3) etc.

Austria declară că îşi va adapta legislaţia proprie la cea europeană în ceea ce priveşte inspecţia cazanelor numai în cazul în care legislaţia europeană va deveni mai restrictivă decât cea austriacă (cf. [4] – raport P036 – pag. 3). Italia  face inspecţia cazanelor tot după legea proprie, 10/1991 etc.

În România, aproape toate prevederile capitolului privind inspecţia cazanelor sunt acoperite de [6] şi [7]. Condiţiile prescripţiilor româneşti sunt chiar mai stricte decât prevederile [1] / [2] / [3] – de ex., pe langă inspecţia energetică se efectuează şi verificarea tehnică a cazanelor în ceea ce priveşte siguranţa în funcţionare, iar perioadele de timp la care se efectuează acestea sunt mai mici (din doi în doi ani) decât cele prevăzute de [3] (care sunt de la 2 la cinci ani).

Din păcate, România nu a ţinut cont de legislaţia noastră avansată în domeniu şi a raportat Comunităţii Europeane faptul că inspecţia cazanelor este acoperită de legea 372 din 2005, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007 (cf. [8] – pag. 2), trecând cu vederea prescripţiile tehnice în vigoare emise de ISCIR, una dintre cele mai vechi instituţii europene care se ocupă de proiectarea, funcţionarea, exploatarea şi siguranţa cazanelor. Practic, ne-am înscris în rândul ţărilor în care inspecţia cazanelor este de-abia la început de drum, retogradându-ne singuri din grupa fruntaşă a Austriei, Germaniei, Italiei etc.

Ca amănunt, dacă [3] vorbeşte despre „boiler inspection“, [2] de semenea despre „inspecţia cazanelor”, în [1] a apărut sintagma „inspecţia energetică a cazanelor” – aceasta datorându-se, probabil, încercării de a scoate aplicarea legii de sub competenţa ISCIR.

Dar să vedem ce spun Normele metodologice [1] apărute în Monitorul Oficial:

[1] – „Art. 9. — (1) Procedura de inspecţie energetică a cazanelor cuprinde prevederi referitoare la:

  1. a) identificarea cazanelor prin colectarea de date tehnice referitoare la caracteristicile tehnice, felul combustibilului, puterea minimă şi maximă, data fabricaţiei, clasa cazanului, precum şi date privind emisiile de CO2 şi alte emisii poluante, felul arzătoarelor, modularea puterii arzătoarelor etc.”

Toate aceste date sunt trecute în livretul aparatului (cf. [6] – Anexa D) – caracteristicile tehnice, felul combustibilului, puterea maximă, data fabricaţiei etc. iar măsurătorile sunt reactualizate la VTP/AF din 2 în 2 ani (emisiile de CO2, CO, eficienţa energetică etc.).

[1] – „Art. 9. — (1) b) colectarea de date privind: instrucţiuni de exploatare, rapoarte de inspecţii anterioare, rapoarte de exploatare, facturi de combustibil, diagrame de funcţionare, stabilirea consumului de energie, stabilirea pierderilor de căldură a cazanului etc.”

Primele 3 condiţii + pierderile de căldură ale cazanului sunt verificate / determinate tot la VTP/AF.

[1] – „Art. 9. — (1) c) analiza modului de exploatare a cazanului de către personal calificat şi/sau autorizat, cu menţionarea oricărui caz de nefuncţionare.”

Se efectuează la VTP/AF (vezi [7] – pct. 4.2.2.b: “Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare, proprietarul/utilizatorul cazanului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  1. b) să organizeze activitatea în centrala termică conform nivelului de supraveghere al cazanelor menţionat în proiectul de instalare şi să prezinte autorizaţiile personalului de exploatare (fochişti), dacă este cazul).”

[1] – „Art. 9. — (1) d) verificarea aparatelor de măsură şi control, a senzorilor şi aparatelor indicatoare ale cazanului, precum și a sistemului de automatizare a funcţionării cazanului.”

Toate cele enumerate mai sus sunt verificate la VTP. Dar, pentru ca o persoană să poată efectua verificări la un cazan, aceasta trebuie să fie autorizată ISCIR pentru astfel de activităţi iar firma al cărei reprezentant este trebuie să fie de asemenea autorizată ISCIR.

Cf. [7] – pct. 1.4.10: „autorizaţie – document emis de ISCIR-INSPECT prin care se atestă capabilitatea tehnică a unui agent economic de a efectua următoarele activităţi:

  1. e) activitatea de examinări, verificări şi investigaţii tehnice” asupra cazanelor.

De asemenea, cf. [6] – pct. 1.4.26: „program de verificare a funcţiilor de protecţie şi reglare automată a aparatului – ansamblu de încercări, specificat într-o procedură proprie a executantului şi avizată de ISCIR, care se execută la punerea în funcţiune a aparatului şi / sau cu ocazia verificării tehnice periodice a aparatului în scopul evaluării aptitudinii de funcţionare în continuare a acestuia în condiţii de siguranţă. Se verifică funcţionarea corectă şi eficienţa dispozitivelor de protecţie şi de reglare din sistemul de automatizare al aparatului. Această activitate se poate efectua numai de către un agent economic autorizat de ISCIR”.

De exemplu, electrodul de ionizare este o sondă. Pentru a putea verifica această sondă, trebuie măsurat curentul de ionizare în timpul funcţionării cazanului – activitate care nu este permisă decât dacă eşti autorizat ISCIR.

Cf. [9] – „Art. 1. (1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor, având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor şi siguranţa în funcţionare pentru instalaţiile, aparatele, componentele, dispozitivele de siguranţă şi mijloacele de control, prevăzute în anexa nr. 1.”

În anexa nr. 1 a [9] găsim: „A. 1. Cazane de abur, de apă caldă sau fierbinte şi similare.”

Cf. [9] – „Art. 3. (1) d) autorizează, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice, capabilitatea agenţilor economici care repară, controlează prin mijloace distructive şi nedistructive, întreţin sau verifică instalaţii, aparate, componente sau dispozitive de siguranţă din domeniul său de activitate.”

Datorită acestor specificări ale legislaţiei, coroborate cu:

[1] – „Art. 7. — (1) Inspecţia energetică a cazanelor, a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire ale clădirii se efectuează de către experţi tehnici atestaţi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, şi ale actelor normative subsecvente acesteia, pentru specialitatea instalaţii termice şi ventilare — It.”

rezultă că persoana care efectuează inspecţia energetică a cazanelor trebuie să fie autorizată atât cf. prevederilor Legii 10/1995 – expert tehnic It, cât şi ISCIR, cu atât mai mult cu cât cf. [2] – „Art. 16. – Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire se fac conform legislaţiei în vigoare”, iar legislaţia în vigoare referitoare la cazane este legislaţia ISCIR.

[1] – „Art. 9. — (1) e) estimarea performanţei energetice a cazanelor în momentul inspecţiei.”

O dată la doi ani trebuie verificată eficienţa energetică a cazanelor de către ISCIR-INSPECT IT sau de către agenţi economici autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT.

[7] – pct. 4.11: “Verificarea eficienţei energetice se va efectua analiza gazelor de ardere pentru a determina eficienţa arderii, temperatura gazelor la coş, tirajul, excesul de aer şi noxele emise. Aceste verificări se efectuează cel puţin o dată la doi ani de către ISCIR-INSPECT IT sau de către agenţi economici autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT, în baza unei împuterniciri scrise din partea ISCIR-INSPECT IT”.

Procedura de determinare a eficienţei energetice a cazanului este dată în [7] – Anexa U.

În principiu, pentru estimarea performanţei energetice a unui cazan este nevoie de analizor de gaze de ardere (pentru determinarea pierderilor prin gazele de ardere).

Acest fapt înseamnă ca experţii tehnici atestaţi trebuie să aibă în dotare şi analizoare de gaze de ardere (investiţie de peste 1.000 Euro).

Dacă, de exemplu, ultima verificare tehnică periodică / autorizare a funcţionării a fost efectută în urmă cu un an şi nouă luni şi expertul tehnic It nu are analizor de gaze de ardere în dotare, va “colecta datele” referitoare la eficienţa arderii şi emisiile de noxe de la VTP/AF-ul de acum aproape 2 ani şi le va lua de bune, deşi ele nu vor mai reflecta de loc relitatea – în timp, reglajele efectuate la VTP/AF se modifică, eficienţa arderii scăzând. De asemenea, apar depuneri de calcar, zgură etc. în cazan, cu efecte negative asupra randamentului acestuia.

Rezultă că, practic, s-au completat numai nişte hârtii, fără nici o valoare. De fapt, au chiar un efect negativ, deoarece cazanul va fi catalogat ca având o eficienţă energetică mai mare decât o are în realitate. Astfel, s-a intrat în imperiul formelor fără fond, s-a mai bifat o activitate care consumă energie şi bani din partea posesorului cazanului, dar care are efectul egal cu zero!

De asemenea, această inspecţie trebuie plătită de către posesorii cazanelor, deoarece nimeni nu face muncă patriotică. Trebuie ţinut cont de reticenţa cu care utilizatorii au privit faptul că trebuie să plătească activitatea de VTP/AF – activitate care practic vine în sprijinul siguranţei lor personale şi a îmbunătăţirii eficienţei energetice a cazanului.

O supraverificare a cazanului (care, repetăm, se suprapune peste prevederile [6] şi [7], dar fără să fie atât de meticuloasă şi eficientă) nu va face decât să sporească nemulţumirea utilizatorilor!

[1] – „Art. 9. — (1) f) recomandări privind posibilitatea de creştere a performanţei energetice a cazanelor.”

La VTP/AF, nu numai că se fac recomandări privind posibilitatea de creştere a performanţei energetice a cazanului (de exemplu, necesitatea îndepărtării depunerilor de calcar), dar chiar se execută acţiuni de îmbunătăţire a acestuia (refacerea reglajelor arzătoarelor, curăţarea ventilatoarelor etc.).

În opinia noastră, în [1] – capitolul IV, ar fi trebuit să specifice faptul că inspecţia cazanelor este acoperită de [6] şi [7]. Eventual s-ar fi putut face câteva completări, dacă chiar se considera că este necesar, ale acestor prescripţii (care în momentul de faţă sunt în curs de îmbunătăţire).

De asemenea, România, ţinând cont de experienţa pe care a căpătat-o în ceea ce priveşte inspecţia cazanelor, s-ar putea implica mai mult în elaborarea prEN 15378-2007 – Heating systems in buildings – Inspection of boilers and heating systems.

Bibliografie:

[1] Ordinul comun nr. 691/1459/288 al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor, al ministrului economiei și finanțelor și al ministrului internelor și reformei administrative pentru aprobarea Normelor metodologice privind performanţa energetică a clădirilor, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 695 din 12 ocotmbrie 2007

[2] Legea nr. 372 din 13 decembrie 2005 privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1144 din 19 decembrie 2005

[3] Directiva nr. 2002/91/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) L001 din 4 ianuarie 2003, pag. 0065-0071

[4] Implementation of the Europe an Performance of Buildings Directive – Country reports (september 2007) –

http://www.buildingsplatform.eu/epbd_publication/doc/EPBD_BuPLa_Country%20reports_20070920_p2844.pdf

[5] EPBD buildings platform – Implementation of the EPBD in Spain: Status May 2007 – http://www.buildingsplatform.eu/epbd_publication/doc/P48Spain_p2846.pdf

[6] Prescripţia tehnică PT A1-2002 – “Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi”, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 674 din 11 septembrie 2002

[7] Prescripţia tehnică PT C9-2003 – “Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, instalarea, exploatarea, verificarea tehnică şi repararea cazanelor de apă caldă şi a cazanelor de abur de joasă presiune”, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 917 bis din 20 decembrie 2003

[8] EPBD buildings platform – Implementation of the EPBD in Romania: Status August 2006 – http://www.buildingsplatform.eu/epbd_publication/doc/P14Romania_p2580.pdf

[9] Hotărârea de Guvern nr. 1340 din 27 decembrie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 37 din 21 ianuarie 2002